Regulile pentru economia platformelor se schimbă odată cu noua propunere a UE

Ce este economia platformei?

Economia platformelor este, pur și simplu, un model economic bazat pe utilizareaplatformelor digitale care conectează direct producătorii și consumatorii.

Cateva exemple? Amazon Marketplace, Apple, Meta, Microsoft, Airbnb, Booking, Uber, Deliveroo sunt doar câteva dintre numeroasele nume pe care le-am putea enumera. Toate acestea sunt nume de companii cu care suntem familiarizați, într-un fel, ca avangarda sistemului economic (dar și social) actual.

Ca să nu mai vorbim, deci, de o întreagă tufă de start-up-uri care operează în aceeași ordine de idei, și care ar putea deveni marii jucători ai viitorului.

Statele Unite sunt lider pe piața globală a economiei de platforme, cu 46% din piață, urmate de China, cu 35% (formată în principal din giganții Alibaba și Tencent). Pe de altă parte, Europa deține o cotă de 18%: totuși, o pondere extrem de mare, în termeni de valoare absolută (date din raportul „Deblocarea valorii economiei platformelor”, de KPMG).

În prezent, existăpeste 500 de jucători din economia platformei în Europa , prezenți în toate statele membre, care asigură o sursă de venit pentru peste 28 de milioane de oameni (consilium.europa.eu).

Privind piața în ansamblu, este un ecosistem foarte mare, în creștere, din ce în ce mai ramificat și din ce în ce mai strategic. Este un ecosistem care s-a mișcat într-un ritm rapid de la bun început.

Drept urmare, mediul de reglementare s-a luptat întotdeauna să se adapteze la această realitate în schimbare rapidă.

Ceva, însă, se schimbă, mai ales la nivel european.

Iar punctul de cotitură este o propunere a Comisiei Europene, cunoscută sub numele de ViDA – VAT in the Digital Age.

În secțiunea următoare ne vom concentra asupra domeniului de aplicare a reformelor implicate în această propunere.

Apoi, ne vom concentra asupra actualizărilor specifice legate de operatorii economiei de platforme din Europa: vom vedea ce sectoare sunt afectate, termenele limită, rațiunea din spatele propunerilor și impacturile și beneficiile așteptate.

ViDA – TVA în era digitală: contextul

Să începem cu o dată: 8 decembrie 2022 .Aceasta este data publicării, după o lungă așteptare și multe etape complexe, a planului de acțiune al Comisiei Europene cunoscut sub numele deViDA – TVA în era digitală.

Acesta pune bazele unui pachet foarte ambițios de reforme care va avea un impact larg și profund asupra operațiunilor și proceselor întreprinderilor europene și non-europene.

Există trei puncte cheie principale care reies din el:

1) Introduce un sistem de raportare digitală (sau e-Raportare) pentru a permite monitorizarea la nivelul UE a datelor privind tranzacțiile intra-UE.

Raportarea digitală, care va deveni obligatorie, se va baza pe factura electronică conform standardelor europene.Detaliile tehnice ale sistemului și modul în care sistemele naționale vor interacționa cu sistemul centralizat care va fi implementat trebuie în continuare clarificate prin actele de implementare corespunzătoare.

2) Înregistrare unică în scopuri de TVA la nivelul UE

Scopul este de a face mai ușor pentru întreprinderi să-și îndeplinească obligațiile de TVA fără a fi nevoite să se înregistreze în fiecare dintre țările în care efectuează tranzacții.

Deci: simplificare, economii de timp, economii economice.

Este o piesă cheie în procesul de integrare a ecosistemelor economice și de producție ale Europei, care sunt din ce în ce mai interconectate, dar încă nu suficient.

3) Actualizarea regulilor de TVA pentru operatorii din economia de platformă din Europa: ne vom concentra mai jos asupra acestui punct.

Obiectivele declarate sunt foarte ambițioase: recuperarea a 111 miliarde EUR din venituri suplimentare în termeni de TVA colectat pentru deceniul 2023-2032(pwc.com).

Acesta estecalendarul stabilit pentru intervențiile majore:

• Începând cu 2024 , nu va mai fi necesar ca statele membre să solicite derogare de la UE pentru a introduce pe teritoriul lor mandatul de facturare electronică.
• Tot din acelasi annu va mai fi necesara obtinerea acordului prealabil al cumparatorului pentru a primi facturile in format electronic.
• Din 2028, facturile electronice vor deveni modul implicit de utilizat ;cazurile în care facturile pe hârtie pot fi încă utilizate vor fi reglementate de statele membre individuale. Factura electronică va fi în continuare obligatorie pentru tranzacțiile intra-UE.
• Și tot din 2028va deveni obligatorie raportarea datelor informaționale privind tranzacțiile intra-UE (cu excepția tranzacțiilor B2C), sub formă de raportare digitală (sau e-reporting).

După ce am tras această imagine mai generală despre planul de acțiune ViDA, putem continua concentrându-ne mai mult pe tot ceea ce este legat de schimbările și reformele specifice economiei platformelor din Europa.

Economia platformelor în Europa: sectoarele afectate de reformele propuse în ViDA

În primul rând, vrem să evidențiem un fapt foarte grăitor. Potrivit raportului final ViDA (The VAT Treatment of the Platform Economy), procentul furnizorilor din Uniunea Europeană care utilizează o platformă online și nu sunt înregistrați pentru conformitate cu TVA ar putea depăși 70%.

După cum este evident, toate acestea generează disparități puternice, în special pentru jucătorii din sectoare care pot fi considerate concurente și suprapuse.

Aceste disparități sunt evidente pentru companiile care desfășoară afaceri în călătorii, cazare turistică și transport de pasageri.

Prin urmare, scopul declarat al Uniunii Europene este de a elimina aceste disparități, dar fără a se bloca într-o multitudine de obligații și conformare.

Pe scurt: corectitudinea, justiția și transparența sunt menite să fie combinate cu simplificarea.Dar șideschiderea unei game de noi oportunități , în special pentru operatorii mai mici care, în prezent, se pot găsi blocați și împrăștiați în mijlocul actualei situații de reglementare atât de neuniforme și necomunicative între un stat și altul.

Actualizările regulilor de TVA pentru operatorii din economia de platforme din Europa vor afecta, prin urmare, în principal companiile care operează platforme legate de închirieri scurte și sectorul transportului de pasageri, cu un accent special pe sectorul turismului.

Odată cu modificările cuprinse în reformă, platformele în cauză vor fi obligate să se asigure că TVA-ul este plătit acolo unde este cazul și remis autorităților aferente pentru a asigura un tratament uniform.

Pentru a avea un parametru economic concret: conform estimărilor, numai această măsură este de așteptat să permită recuperarea a 6 miliarde de euro în TVA pe an.

Ce se va schimba, concret? Și în ce interval de timp?

Astfel, reformele propuse de planul ViDA vor afecta în principal sectoarele economiei de platforme aferente

cazare turistica si transport persoane.

Să mergem și mai adânc și să examinăm câteva puncte concrete.

În primul rând, va fi introdusă o schemă de „furnizor presupus” în cazul în care o persoană impozabilă facilitează furnizarea de locuințe închiriate pe termen scurt sau transport de pasageri, tocmai prin utilizarea unei interfețe digitale, cum ar fi o platformă, un portal sau un mijloc similar (noul articol 28 care guvernează Consiliul, 2006/112/CE).

Regulile privind „prestația presupusă” sunt aplicate pentru a facilita colectarea TVA-ului și, de asemenea, pentru a reduce sarcina asupra furnizorilor individuali. Conformitatea cu TVA este transferată unei singure părți, și anume platformei. Aceste cazuri, în prezent, sunt diferite și pot viza:

• Persoane particulare fizice
• Persoane fizice care nu sunt stabilite în UE sau care oricum nu au un număr de TVA înregistrat într-o țară din UE.
• Entități care se încadrează în regimuri speciale stabilite pentru întreprinderile mici.

Regulamentul european de implementare (282/2011) privind aceste cazuri va fi modificat pentru a încorpora noile scenarii introduse de propunerea ViDA, clarificând criteriile care determină aplicarea regimului de furnizor considerat.

În plus, iată o altă clarificare importantă făcută de Comisia Europeană: închirierea de locuințe pentru o perioadă neîntreruptă de până la maximum 45 de zile va trebui considerată, în toate intențiile și scopurile, ca având o funcție similară cu sectorul hotelier.

În consecință, acest tip de tranzacție nu va fi scutită de TVA, așa cum este cazul, în mod normal, pentru tot ce ține de sistemul tradițional de cazare hotelieră.

Avertisment: În acest moment sunt implicați trei actori: vânzătorul, platforma și clientul.

Deci, cum este împărțit procesul în scopul colectării TVA-ului? În două tranzacții separate ;organizat astfel:

1) Se consideră că vânzătorul de bază a vândut închirierea locuinței pe termen scurt sau transportul de pasageri către platformă.Această livrare este scutită de TVA și fără drept de deducere.

2) Se consideră că platforma a vândut clientului închiriere de cazare pe termen scurt sau transport de pasageri.

Această furnizare este considerată a fi un serviciu intermediar, care permite aplicarea uniformă a regulilor privind locul de furnizare.În practică: platforma va fi responsabilă pentru colectarea TVA-ului datorat la vânzare de la client și apoi plata TVA-ului către autoritățile fiscale relevante. Toate respectând reglementările normale, după caz.

Toate acestea, după cum am văzut deja, sunt de a obține condiții de concurență echitabile între platformele care oferă servicii și alți furnizori tradiționali din industrie care se califică drept contribuabili, fără a impune o povară vânzătorilor de bază care operează prin intermediul platformei.

Să încheiem cu un punct de timp: reformele legate de economia platformelor din Europa cuprinse în planul de acțiune ViDA sunt așteptate să intre în vigoare la 1 ianuarie 2025.

Pentru jucătorii din industrie, este timp să prevadă ajustări, dar este mai bine să se pregătească din timp și să continue să o monitorizeze pe măsură ce evoluează în lunile următoare.