Care este rolul inteligenței artificiale (AI) în securitatea cibernetică?
Publicat: 2022-10-04Frecvența atacurilor cibernetice continuă să fie predominantă – 66% dintre companii au suferit un atac cibernetic în 2021, potrivit Forbes. Pe măsură ce amenințările și atacurile cibernetice devin mai sofisticate, la fel crește și tehnologia care le împiedică. Multe companii apelează la AI pentru a-și construi apărarea împotriva crimelor cu care se confruntă industriile lor. Deși există numeroase cazuri de utilizare și beneficii pentru implementarea inteligenței artificiale și a tehnologiei de învățare automată pentru securitatea cibernetică, aceleași tehnologii pot fi, de asemenea, valorificate de către infractori pentru propriul câștig.
AI este puternic, dar poate fi folosit pentru acțiuni greșite. În prezent, ajută guvernele să dezvolte metode inovatoare de cenzurare a conținutului online. De asemenea, inteligența artificială poate colecta în secret date și poate obține acces la informațiile personale ale indivizilor din întreaga lume. Acesta este momentul în care rețelele private virtuale continuă să fie necesare.
Să analizăm ce rol joacă inteligența artificială în securitatea cibernetică, beneficiile și dezavantajele ei, modul în care infractorii cibernetici utilizează, de asemenea, inteligența artificială și modul în care cele mai elementare precauții de securitate cibernetică sunt încă cele mai bune instrumente ale noastre.
- Cum au evoluat amenințările cibernetice?
- Cum contracarează AI atacurile cibernetice?
- Cealaltă parte
- Înapoi la elementele de bază
- Linia de jos
Cum au evoluat amenințările cibernetice?
Prima amenințare cibernetică nu a fost deloc o amenințare. Bob Thomas, un inginer tehnologic, a proiectat primul virus informatic la începutul anului 1970 care putea călători între computere. Singura amenințare pe care o reprezenta a fost acest mesaj: „Eu sunt târâtoarea: prinde-mă dacă poți!”. Ca răspuns la aceasta, prietenul și colegul lui Thomas, Ray Tomlinson, care a creat primul program de e-mail, a produs cod suplimentar care nu numai că se putea muta de la computer la computer, dar se putea și duplica pe măsură ce se muta. Acest lucru a eliminat efectiv „Creeper” și noul cod, iar primul software antivirus a fost numit „Reaper”.
Mai mulți viruși rău intenționați au apărut la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000. Virușii ILOVEYOU și Melissa au infectat zeci de milioane de dispozitive din întreaga lume, perturbând sistemele de e-mail. Din nefericire, marea majoritate a e-mailurilor piratate au fost ale unor victime involuntare cu o securitate slabă. Aceste exploit-uri, care au fost destinate în primul rând pentru câștiguri financiare sau obiective strategice, au generat titluri pe măsură ce au ocupat centrul atenției în lumea atacurilor cibernetice.
A existat o evoluție și o creștere extraordinară în securitatea cibernetică în ultimele decenii. Peisajul global al amenințărilor a continuat să se schimbe, oferindu-ne noi bătălii de înfruntat, iar utilizatorii de internet se confruntă astăzi cu o varietate de riscuri. Pe de o parte, rețele botnet uriașe și în mare parte automatizate atacă dispozitivele consumatorilor. Pe de altă parte, atacurile de inginerie socială (sau phishing) încearcă să înșele indivizii să-și predea banii și datele personale.
Ca urmare, securitatea cibernetică a evoluat atât în ceea ce privește amenințarea, cât și răspunsul. Infractorii cibernetici au acum modalități mai creative de a efectua atacuri mai coordonate. În ciuda metodelor de a evita urmărirea online, ultimele decenii au forțat companiile să-și reconsidere practicile de securitate cibernetică. Atacatorii cibernetici se infiltrează acum în mai multe rețele ca urmare a extinderii dispozitivelor cloud și IoT și continuă să folosească această nouă tehnologie pentru a realiza atacuri din ce în ce mai sofisticate.
Recomandat pentru tine: Data Science vs. Artificial Intelligence – Care sunt diferențele?
Cum contracarează AI atacurile cibernetice?
După cum am menționat și până de curând, soluțiile de securitate au fost în primul rând reactive: un nou malware va fi descoperit, analizat și adăugat la bazele de date de malware de către experți. Industria continuă să adopte această strategie, dar devine din ce în ce mai proactivă, în special în fața riscurilor de inginerie socială.
În această transformare, învățarea automată sau algoritmii AI sunt critici. Deși nu reprezintă un panaceu pentru toate provocările de securitate cibernetică, cum ar fi cum să vă securizați afacerea după o încălcare a datelor, ele sunt incredibil de utile pentru eficientizarea rapidă a proceselor de luare a deciziilor și pentru deducerea tiparelor din date incomplete sau manipulate. Acești algoritmi învață din datele din lumea reală, cum ar fi pericolele actuale de securitate și fals pozitive, precum și cele mai recente amenințări găsite de cercetătorii din întreaga lume.
Cazuri de utilizare
Numărul de atacuri malware la nivel mondial a depășit 2,8 miliarde în prima jumătate a anului 2022. În 2021, au fost detectate 5,4 miliarde de atacuri malware. În ultimii ani, cele mai multe atacuri malware au fost găsite în 2018, când au fost înregistrate 10,5 miliarde de astfel de atacuri la nivel global.
Sistemele bazate pe inteligența artificială și învățarea automată pot analiza malware-ul pe baza proprietăților inerente, mai degrabă decât a semnăturilor. De exemplu, dacă o bucată de software este creată pentru a cripta mai multe fișiere rapid, acesta este un comportament suspect. Un alt indiciu că software-ul nu este real este dacă ia măsuri pentru a se ascunde. Un program bazat pe inteligență artificială poate lua în considerare acești factori și alți factori pentru a determina pericolul unui program nou, necunoscut anterior. Rezultatul final ar putea fi o creștere semnificativă a securității punctelor finale.
AI poate ajuta, de asemenea, la identificarea și prioritizarea amenințărilor. Analiștii din centrele de operațiuni de securitate sunt bombardați cu alerte de securitate în fiecare zi, dintre care multe sunt fals pozitive. Ei pot ajunge să petreacă prea mult timp pe aceste sarcini rudimentare și nu suficient timp să caute amenințări reale sau pot rata complet atacurile avansate. Potrivit raportului Verizon de investigare a încălcării datelor, 20% dintre încălcări au durat luni sau mai mult pentru ca companiile să observe că a existat o problemă.
În cele din urmă, inteligența artificială și învățarea automată pot fi utilizate pentru a eficientiza și automatiza operațiunile, inclusiv pentru a răspunde la un număr mare de avertismente cu risc scăzut. Acestea sunt avertismente în care este necesar un răspuns rapid, dar riscurile de a face o greșeală sunt scăzute și sistemul este sigur de amenințare. De exemplu, dacă un eșantion cunoscut de ransomware apare pe dispozitivul unui utilizator final, deconectarea promptă a conectivității sale la rețea poate preveni infectarea restului companiei.
Cealaltă parte
Un dezavantaj al rolului inteligenței artificiale în securitatea cibernetică este că hackerii pot beneficia cel mai mult. Hackerii pot exploata progresele AI pentru a lansa atacuri cibernetice, cum ar fi atacuri DDoS, atacuri MITM și tunel DNS. De asemenea, folosesc inteligența artificială pentru a sparge parolele mai repede.
Încorporarea învățării automate în abordarea dvs. de detectare a amenințărilor este un aspect vital al oricărei strategii de securitate cibernetică în prezent. După cum sa menționat anterior, tehnologiile bazate pe inteligență artificială atenuează o parte din stresul asupra personalului de securitate care este supus la mii de alerte în fiecare zi.
Cu toate acestea, hackerii pot profita de aceste analize, inundând sistemele cu prea multe alerte. Prea multe rezultate false pozitive pot copleși chiar și pe cei mai mari sisteme de învățare automată și specialiști în securitate. Atacatorul poate copleși sistemul și poate genera un număr mare de false pozitive și apoi poate lansa un atac real în timp ce sistemul se adaptează pentru a filtra amenințările false.
Când vine vorba de malware, eficacitatea ransomware-ului este determinată de cât de repede se răspândește în cadrul unui sistem de rețea. AI este deja folosită de infractorii cibernetici în acest scop. De exemplu, folosesc inteligența artificială pentru a monitoriza reacțiile firewall-urilor și pentru a identifica punctele de acces pe care personalul de securitate le-a trecut cu vederea.
Având în vedere evoluția lor sofisticată, alte atacuri de răscumpărare sunt bazate pe inteligență artificială. AI este inclusă în kiturile de exploatare care sunt vândute pe piața întunecată. Este o tactică extrem de profitabilă pentru infractorii cibernetici, iar SDK-urile ransomware sunt pline cu tehnologie AI.
Înapoi la elementele de bază
„Deși inteligența artificială și învățarea automată au un potențial enorm, nu sunt soluții rapide. În ciuda beneficiilor, AI nu este ideală pentru detectarea amenințărilor cibernetice. Ea suferă de schimbări rapide, cum ar fi focarul neașteptat de COVID-19, care a modificat radical comportamentul de muncă al angajaților.” – așa cum a explicat Urban VPN într-una dintre postările lor recente pe blog.
Utilizarea AI poate pune, de asemenea, în pericol confidențialitatea datelor. Algoritmii AI sunt asociați cu analize de date în volum mare, ceea ce este necesar pentru ca algoritmii dezvoltați să producă rezultate precise. Datele unei companii conțin trafic legat de tranzacțiile zilnice și activitățile online, precum și informații sensibile despre clienții săi, cum ar fi informații personale. Ce se întâmplă de fapt cu datele noastre atunci când sunt transferate către un agent AI, rămâne totuși un mister. Întrucât încălcările datelor cu caracter personal fac în mod constant titlurile de atenție, siguranța datelor consumatorilor nu ar trebui să fie compromisă de dragul tehnologiei avansate.
Elementele de bază ale securității cibernetice ar trebui să fie respectate în continuare, indiferent de noile progrese tehnologice. Protejați-vă conexiunea la internet instalând un firewall și criptând datele. Oricât de convenabilă ar fi conectarea la o rețea Wi-Fi gratuită, ar putea fi dăunătoare siguranței afacerii tale. Conectarea la o rețea nesecurizată permite hackerilor accesul la computerele dvs. Investește într-un VPN pentru a asigura confidențialitatea rețelei tale. Adresele IP pot fi, de asemenea, folosite pentru protecția datelor, pentru a proteja infractorii cibernetici de accesarea datelor sensibile.
Implementarea parolelor pentru a proteja rețelele de computere este evidentă, dar dacă doriți să profitați la maximum de protecția prin parolă, trebuie să acordați atenție mai mult decât secvențelor de numere și litere impare. Luați în considerare necesitatea unui mecanism de autentificare cu mai mulți factori, care implică mai multe informații decât o singură parolă pentru a obține acces.
În plus, pentru a economisi timp și bani la verificarea interacțiunilor cibernetice, creați reglementări care descriu modul în care angajații ar trebui să protejeze informațiile de identificare și alte date sensibile. Aceasta include restricționarea accesului la informații specifice și utilizarea măsurilor de securitate stratificate, cum ar fi criptarea suplimentară, întrebări de securitate și așa mai departe. Asigurați-vă că personalul dumneavoastră înțelege sancțiunile de încălcare a standardelor de securitate cibernetică ale companiei dvs.
S-ar putea să vă placă și: 7 ocupații de neînlocuit prin inteligență artificială (AI).
Linia de jos
Inteligența artificială nu mai este un lucru de science fiction, ci un element foarte real în dezvoltarea modernă a securității cibernetice. Cu toate acestea, în ciuda atractiei sale, nu ar trebui să respingem alte garanții de securitate cibernetică care continuă să protejeze întreprinderile și utilizatorii deopotrivă, nici posibilitatea ca inteligența artificială să fie armata pentru a face mai degrabă rău decât bine.