Cum măresc tehnologiile bazate pe inteligență artificială eficiența controlului pașapoartelor?

Progresele în inteligența artificială (AI) promit să simplifice operațiunile în industrii precum asistența medicală, resursele umane și comerț, prin colectarea unor cantități masive de date pentru a analiza mai bine riscurile, a îmbunătăți previziunile și a executa tranzacții mult mai rapid decât o pot face oamenii.

Același lucru este valabil și pentru controlul frontierelor și controlul pașapoartelor, unde autoritățile și pasionații de tehnologie promovează promisiunea AI de a proteja mai eficient și, în unele situații, mai sigur granițele internaționale.

Utilizarea inteligenței artificiale în zonele de frontieră

În ultimii ani, oficialii au implementat rapid tehnologiile inteligenței artificiale „granițe inteligente” în procedurile lor, semnalând un posibil punct de răsturnare pentru capacitatea guvernelor de a-și monitoriza granițele, în special în Statele Unite și Uniunea Europeană.

Sistemele AI conștiente de frontieră pot lua mai multe forme, inclusiv algoritmi creați pentru a evalua expresiile emoționale subtile și aproape de neobservat ale călătorilor, autentificarea biometrică, recunoașterea feței și software-ul de scanare capabil să distingă oamenii de animalele sălbatice din zonele de graniță îndepărtate.

Câteva dintre programe se bazează pe tehnologii de monitorizare care au fost într-o formă sau alta de zeci de ani, dar au devenit din ce în ce mai automatizate până în punctul în care computerele, mai degrabă decât oamenii, ajung la judecăți timpurii cu privire la pericolele potențiale și la modul în care guvernele ar trebui să răspundă. Inteligența artificială are potențialul de a consolida această perspectivă făcând instrumentele mai puternice și capabile să proceseze și să interpreteze mai multe date decât anterior.

Cu toate acestea, implementarea rapidă a acestor inovații, care a fost adesea mai rapidă decât cadrele legislative și de reglementare care controlează utilizarea lor, a creat îngrijorări cu privire la confidențialitate și a sporit monitorizarea guvernamentală nu numai a migranților și a turiștilor, ci și a întregii populații.

De exemplu, tehnologia de recunoaștere a feței a fost utilizată în aeroporturi și în alte regiuni de frontieră din întreaga lume. În 2018, Aeroportul Internațional Dubai a început să testeze un „tunel inteligent”, care folosește un sistem de 80 de camere pentru a scana fețele și irisii vizitatorilor, permițând pasagerilor verificați în prealabil să-și autentifice identitatea în câteva secunde fără a prezenta pașapoarte sau alte documente.

De atunci, sistemul a crescut pentru a include peste 120 de porți inteligente situate peste aeroport. Tehnologie similară a fost adoptată în numeroase aeroporturi din Statele Unite și din străinătate, oferind călătorilor o alternativă la procesele greoaie de securitate care au ajuns să definească călătoriile internaționale contemporane.

Cu toate acestea, aceste tehnologii creează probleme, în special în ceea ce privește confidențialitatea individuală. Criticii avertizează asupra pericolelor răspândirii tehnologiei, deoarece sistemele concepute pentru zonele de graniță se infiltrează treptat în cultura mainstream, unde pot fi folosite pentru a spiona întreaga populație.

China, de exemplu, a primit un control din ce în ce mai mare pentru sistemele sale de supraveghere și monitorizare, care se așteaptă să supraviețuiască epidemiei, ca parte a politicii sale zero-COVID împotriva coronavirusului. În general, uneori nu era clar dacă vizitatorii au fost de acord să dezvăluie informațiile biometrice și alte date autorităților guvernamentale sau ce drepturi aveau oamenii în conexiunea lor în continuă evoluție cu tehnologia AI.

În practica contemporană, sistemele de inteligență artificială sunt de obicei instalate pe lângă polițiștii de frontieră, permițând mai puține persoane să monitorizeze mai mult teritoriu și să monitorizeze mai mulți migranți și alți vizitatori în mai puțin timp și pentru mai puțini bani decât ar fi fezabil altfel.

Cu toate acestea, sistemul s-a îmbunătățit și a fost construit pentru caracteristici suplimentare, cum ar fi încercările actuale de a detecta algoritmic turiștii care sunt infectați cu noul coronavirus care provoacă COVID-19, dar nu au simptome.

Înțelegerea modului în care AI este aplicată la granițele internaționale va deveni mai importantă pe măsură ce aceste progrese progresează, deoarece afectează atât rezidenții, cât și călătorii. Apoi, vom arunca o privire mai atentă asupra unei utilizări specifice a sistemelor de inteligență artificială (AI) pentru controlul pașapoartelor, cu accent pe instrumentele de detectare care alcătuiesc așa-numita „frontieră inteligentă”.

Recomandat pentru tine: Data Science vs. Artificial Intelligence – Care sunt diferențele?

Tehnologii AI în controlul pașapoartelor

Soluțiile bazate pe inteligență artificială (AI) sporesc eficiența controlului pașapoartelor prin software-ul integrat Smart ID Engine.

Smart ID Engine este o soluție completă bazată pe inteligență artificială pentru scanarea automată a ID-ului, verificarea documentelor și coerența internă a datelor a peste 1810 de soiuri de ID-uri de la 210 emitenți din întreaga lume, care este pusă la porțile electronice, iar întârzierile controlului pașapoartelor pot deveni o memorie îndepărtată.

Pentru controalele fără contact la frontieră pe zborurile internaționale, punctele de control al pașapoartelor computerizate Sapsan de la Aeroportul Internațional Sheremetyevo SVO (Moscova, Rusia) au fost echipate cu software de inteligență artificială Smart Engines. Prin scăderea verificărilor manuale de securitate și de identitate, un proces de automatizare poate îmbunătăți considerabil productivitatea polițiștilor de frontieră. Software-ul avansat bazat pe inteligență artificială închide vulnerabilitățile de securitate și asigură securitate totală atât pentru călători, cât și pentru sistemele de protecție a frontierei aeroportuare.

ASPK „Sapsan” este un complex de tehnologie și hardware de înaltă tehnologie construit cu componente rusești și locale. Sistemul este destinat să efectueze verificări complet automate ale pașapoartelor călătorilor care trec granița de stat a Federației Ruse, inclusiv potrivirea datelor biometrice înregistrate în pașaport cu informațiile biometrice ale proprietarului.

Informațiile pașaportului sunt scanate folosind tehnologia OCR, permițându-vă să optimizați procedura de verificare a documentelor. Ca o fotografie mai simplă de procesare AI (eliminarea fundalului, corectare etc.) pentru documente online în diferite servicii.

Atât pasagerii, cât și sistemele de control la frontieră din aeroport sunt pe deplin în siguranță atunci când folosesc tehnologii avansate bazate pe inteligență artificială. Această tehnologie îi ajută pe ofițerii de frontieră să îndeplinească cerințe severe de reglementare, respectând în același timp protocoalele de securitate naționale și internaționale (GDPR, CCPA și altele). SDK-ul nu salvează și nu transportă date sau imagini către Smart Engines sau companii terțe pentru procesare. Procesarea are loc în memoria RAM locală a porților electronice și nu implică conectivitate la Internet.

GazIntekh a creat sistemul electronic de control al pașapoartelor Sapsan, care include o funcție de recunoaștere a textului alimentată de Smart Engines. În acest moment, Terminalul C are 20 de cabine de control al pașapoartelor computerizate Sapsan, 10 pentru plecare și 10 pentru sosire. Rezidenții Federației Ruse cu vârsta de 18 ani și peste care dețin pașapoarte străine din seria 75 și mai sus cu etichetare biometrică sunt eligibili să le folosească.

Sapsan, care utilizează algoritmi de identificare biometrică de ultimă oră și echipamente de înaltă tehnologie, accelerează procesul de control al pasagerilor, făcându-l mai ușor și mai inteligibil pentru rezidenți. Acest lucru, la rândul său, scade drastic timpul de așteptare la graniță, oferind o securitate excelentă.

„Odată cu creșterea cererii la nivel mondial pentru controlul la frontieră, timpul este mai critic decât oricând: nimeni nu poate risca să piardă un zbor, totuși toată lumea vrea să treacă prin controale la frontieră în siguranță”, după cum a explicat frumos CEO-ul PhotoBooth.online.

Satisfacția pasagerilor a crescut dramatic, potrivit autorităților SVO, de la instalarea porților computerizate cu software AI. La controalele de frontieră, debitul a crescut de patru ori.

Porțile digitale ale pașapoartelor vor fi, de asemenea, extinse pentru a fi utilizate în aeroporturi, așa cum era anticipat, într-un efort de a crește semnificativ eficiența serviciilor de poliție de frontieră prin reducerea la minimum a recunoașterii manuale și a controalelor de securitate.

Arătând mai mare: valorificarea datelor multivariate și a modelelor de selectivitate bazate pe inteligență artificială pentru a consolida aplicarea legii

Cantitatea și producția de date cresc exponențial ca urmare a digitalizării globale, care provoacă, de asemenea, o creștere a cererii de date la nivel global. Un flux nesfârșit de informații alcătuit din octeți nespus este produs de miliarde de entități publice și private.

Revoluția datelor a avut beneficii și probleme nemaivăzute până acum pentru vamă. Ei trebuie să simuleze frauda AI folosind ecosistemele de date multidimensionale de ultimă generație pentru a înțelege valoarea excepțională a acestei noi realități. În consecință, aceștia vor putea beneficia pe deplin de așa-numita verificare digitală.

O componentă fundamentală a capacităților de punere în aplicare este creșterea selectivității și, ca atare, ar trebui să sufere același grad de modernizare și inovare ca și alte aspecte ale procedurilor și proceselor vamale. Cu toate acestea, selecția este ferm înrădăcinată în trecutul îndepărtat, realist vorbind.

Analiza predictivă folosește tehnici de modelare matematică pentru a înțelege viitorul, oferind rezultate potențiale în situația ideală. Cu toate acestea, calibrul și volumul datelor utilizate determină cât de bine pot fi făcute predicții și cât de bine poate fi detectată frauda. Modelele sunt distorsionate atunci când există o lipsă de date fiabile.

Din punct de vedere practic, paradoxul selectivității este următorul:

1. Cerințele de selectivitate sunt limitate la cunoștințele anterioare despre un singur eveniment măsurabil, deoarece modelele analitice predictive utilizate acum pentru a permite selectivitatea sunt construite în mare parte din date plate, unidimensionale.
2. Prin urmare, simularea se bazează în primul rând pe date incomplete (date tranzacționale interne și istorice).
3. Atunci când modelele analitice rămân „statice”, datele subiacente se schimbă și se adaptează în timp, dar modelele nu țin cont de modificările însoțitoare ale datelor. Acest lucru are ca rezultat o „deformare a datelor”, ceea ce este o problemă.

Modelele distorsionate oferă de obicei rezultate nefavorabile pentru vamă: fie un număr mare de fals pozitive, fie un nivel scăzut de detectare a fraudelor.

Este semnificativ de menționat că informațiile despre tranzacții și/sau confiscări din afara națiunii pot fi ocazional puse la dispoziție prin acorduri interne sau private de partajare a datelor; cu toate acestea, aceasta este mai mult o excepție decât o regulă și, de obicei, nu este suficientă pentru a înclina cântarul.

De asemenea, s-ar putea să vă placă: 17 sfaturi interesante pentru a scrie o politică de securitate cibernetică care nu dă nasol.

Concluzie

Sistemele de inteligență artificială sunt acum utilizate ca un supliment pentru polițiștii de frontieră, permițând mai puțini oameni să supravegheze mai multă zonă și să scaneze mai mulți migranți și alți pasageri într-o perioadă mai mică și la un cost mai mic decât ar fi fezabil altfel.

Cu toate acestea, sistemul a progresat și a fost adaptat pentru a găzdui trăsături suplimentare, cum ar fi încercările recente de a detecta algoritmic pasagerii asimptomatici infectați cu noul coronavirus care provoacă COVID-19.

Înțelegerea modului în care AI este folosită la granițele internaționale va deveni din ce în ce mai crucială pe măsură ce aceste tehnologii evoluează, deoarece utilizarea acesteia afectează nu doar pasagerii, ci și locuitorii.